Covid-19 și atingerea terapeutică

Compasiunea este un element important în furnizarea de îngrijire medicală. Deși există multe definiții ale compasiunii, cele două puncte comune ale acesteia sunt conștientizarea suferinței și actul de a trece de la sentimente, empatie și simpatie, către dorința de a acționa pentru a ameliora suferința.

Cambridge Dictionary definește compasiunea ca fiind un puternic sentiment de simpatie și tristețe pentru suferința sau ghinionul altora, precum și dorința de a-i ajuta.

Din perspectiva asistenței medicale, compasiunea este definită ca “…modalitatea prin care ne raportăm la alte ființe umane, atunci când sunt vulnerabile. Compasiunea trebuie să fie hrănită și susținută. Aceasta implică observarea vulnerabilității altei persoane, experimentarea unei reacții emoționale și acționarea într-un mod semnificativ pentru oameni” (Dewar, 2011).

Atingerea terapeutică reprezintă o parte esențială a îngrijirii și un mod excelent de a comunica atenția, simpatia, apropierea, reasigurarea și prezența, atâta timp cât este utilizată în mod adecvat și primită pozitiv de către altă persoană. Ea poate fi orientată spre sarcini, pentru a promova confortul fizic și/sau pentru a oferi conținut emoțional.

Cu siguranță că de la începutul pandemiei ați dorit să consolați o rudă îndurerată, pentru a demonstra compasiune, dar ați simțit imposibilitatea de a îmbrățișa sau de a mângâia, de a pune mâna pe umărul unui pacient care tocmai a primit un diagnostic terminal și care în mod clar se afla în dificultate. Știți prea bine că au existat numeroase situații în care rudele nu au putut să-i atingă sau să-și ia rămas bun de la cei dragi în timpul pandemiei de Covid-19. Multe gesturi și expresii de compasiune ar fi putut fi instinctive și spontane în trecut, însă acum, în multe situații clinice, nu se mai pot întâmpla din cauza nevoii de distanțare socială. Toate acestea întăresc suferința, atunci când nevoia de confort fizic și conținere emoțională nu este îndeplinită.

Provocarea asistenților medicali a fost aceea de a transmite compasiune într-un mod care să nu încalce regulile și măsurile de distanțare socială, dar care să fie percepute ca fiind reconfortante pentru pacienți. Cu toate că pandemia de coronavirus a afectat modul în care profesioniștii din domeniul sănătății foloseau atingerea terapeutică, aceștia folosesc deja alte modalități alternative prin care să demonstreze compasiune într-o varietate de moduri verbale și non-verbale, cum ar fi cuvinte (de ex.: transmiteți pacienților că vă pasă de ei, că sunteți încântați să îi întâlniți, semn de sărut simbolic de la distanță cu vârful degetelor), expresii faciale de simpatie (de ex.: folosind sprâncenele, zâmbetul, dați din cap în timp ce ascultați), gesturi cu mâinile (de ex.: fluturarea mâinii către pacient pentru a-l întâmpina sau ridicarea degetului mare), gesturi amabile (de ex.: generozitate față de cei care au nevoie).

Efectele compasiunii sunt demonstrate științific: satisfacție profesională și stare de bine crescute; beneficii pentru sănătatea mintală; reglarea emoțiilor; reducerea stresului, a simptomelor de anxietate și depresie. Totodată, activează sistemul nervos într-un mod în care are un efect calmant și vă poate ajuta să uitați propriile griji, cel puțin temporar.

Vă invit să reflectați la o situație pre-Covid în care ați manifestat compasiune și apoi gândiți-vă la practica actuală. Având în vedere același scenariu, ce ați face diferit acum, pentru a transmite compasiune, fără a încălca regulile și măsurile de distanțare socială?

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!